Anul trecut pe vremea aceasta mergeam cu Tomas la primul control stomatologic. Câte emoții și ce mult timp a trecut de atunci!

De data aceasta, cum știam la ce să mă aștept, am mers mult mai relaxată și încrezătoare în Tomas! ❤️

Cu ajutorul medicului pedodont, Marciana Moldovan, de la DentComplet am reușit să public acest articol plin de informații folositoare pentru noi părinții!

Iar dacă te hotărăști sa le calci pragul pentru o consultație, nu uita să menționezi codul GRETA pentru 10% discount.

Caria precoce severă a copilăriei este cea mai frecventă boală infecțioasă cronică a copiilor, apărând la nivelul dinților temporari, având debut la vârste foarte mici și evoluând foarte repede. Aceasta este considerată o problemă de sănătate publică la nivel internațional, având incidențe până la 50% din populația anumitor țări.

Recomandarea specialiștilor în pedodonție este ca prima vizită la stomatolog a copilului să aibă loc după erupția primului dinte, cel târziu la împlinirea primului an de viață pentru ca eventualele patologii precum caria precoce a copilăriei să fie prevenite sau diagnosticate și tratate din timp. A doua vizită la stomatolog trebuie sa aiba loc la 3-6 luni distanță de la prima vizită sau la vârsta de 2 ½ – 3 ani, în funcție de receptivitatea la carie sau eventualele diagnostice puse la primul consult.

Există studii care au dovedit că, părinții copiilor care au fost consultați si tratati preventiv încă din primul an de viață au avut costuri financiare mai puține la stomatolog comparativ cu părinții ai căror copii au început vizitele stomatologice mai târziu.

Bineînțeles, prima vizita constă într-un consult simplu și rapid al pacientului, prin inspecția si palparea crestelor alveolare (zonele osoase unde vor erupe dinții), frenurilor și inclusiv a dintelui/dinților erupți. Totusi, cea mai importantă parte a vizitei la stomatolog cât timp copilul e mic este cea în care informam parintele cu privire la importanta dinților temporari, alimentatia potrivită în funcție de vârsta, igiena dentară și metodele de prevenție primară a patologiilor oro-dentare. Vizita timpurie la medicul stomatolog poate ajuta și în ceea ce privește sfaturile și informațiile despre perioada de erupție a dinților, simptomele și metodele de ameliorare a durerii în timpul procesului de creștere dentară.

1. Importanța dinților temporari:

a) Roluri identice cu cele ale dinților permanenți:

– estetica: odată cu creșterea copilului se dezvoltă conștiința de sine. Integritatea dinților oferă inclusiv stima de sine micului pacient

– fonetica: pentru a învața pronunțarea corectă a anumitor sunete este necesar ca pacientul să aibă prezenți și integri toți dinții temporari

– masticație si deglutiție

b) Roluri diferite de cele ale dinților permanenți, dar cu importanță in erupția acestora:

– creșterea și dezvoltarea oaselor maxilare: odată cu creșterea întregului organism (mâini, picioare, trunchi) se dezvoltă și oasele craniene. Pe lângă alți centri de creștere, dinții temporari participă la stimularea creșterii maxilarelor

– ghidarea dinților permanenți în erupție: rădăcinile dinților temporari “îmbrățișează” mugurii dinților permanenți în os, aceștia din urmă fiind astfel ghidați în ceea ce privește poziția și direcția de erupție. Dacă dinții temporari se cariază și se pierd precoce, dinții permanenți pot să erupă în poziții nepotrivite, nefiind ghidați de dinții temporari

– mineralizarea dinților permanenți: dacă dinții temporari se cariaza si se pierd precoce, eruptia dinților permanenți este posibil să se facă mai devreme. Astfel, dinții permanenți ies hipomineralizati, deci incomplet formați si receptivi la carie, osul fiind mediul propice de mineralizare și formare a dintelui înainte sa erupă

2. Alimentația:

– s-a dovedit științific că alăptarea până la vârsta de 1 an a copilului nu este asociată cu creșterea riscului la carie a pacientului, dar după vârsta de un an, posibil în asociere cu o igienă precară și/ sau diversificarea (fără renunțarea la alăptare/biberon), copiilor le crește acest risc. Astfel, primul sfat în ceea ce privește alimentatia este evitarea alăptării la sân sau cu biberonul pe timpul noptii după eruptia primului dinte.

– dacă pacientul mănâncă diversificat, este importantă alimentatia in alimente cu vitaminele A, D, E, K

– evitarea consumului de zahăr pentru copiii sub 2 ani si a lichidelor carbogazoase (inclusiv a sucurilor naturale, a ceaiurilor indulcite, etc.)

– evitarea alimentelor bogate in carbohidrați si lipicioase

– evitarea unui număr mare de gustări între mese

 

3. Igiena:

– înainte de eruptia dinților este necesară efectuarea igienei cavității orale cu șervețele cu xylitol, comprese cu ser fiziologic sau glicerina (simplă, nu boraxata) după fiecare alăptare. Igiena se face ștergând limba, gingiile si interiorul obrajilor.

-începând cu apariția primului dinte, igiena țesuturilor moi se menține la fel, dar este necesar sa igienizăm si dintele/dinții prezenți cu o periuță de tip degetar sau periuța de dinți pentru copii 0-3 ani

– pastele de dinți recomandate sunt cele cu Xylitol sau cu fluor 1000 ppm fluor. Medicul pedodont va recomanda pasta potrivită pentru fiecare pacient.

-cantitatea de pastă de dinți utilizată la fiecare periaj trebuie să fie cat un bob de orez pentru copiii sub 2 ani

– ața dentară se va folosi odată cu primii dinți vecini care vin în contact.

 

4. Metode de preventie primară (masuri care previn debutul unei boli si scad sau chiar elimina posibilitatea de apariție a acesteia) profesionale (în cabinetul stomatologic):

– principala metoda profesională de prevenire a cariei este fluorizarea. Aceasta este o procedură foarte simplă si rapidă. Se igienizează (periază) profesional dinții pacientului, apoi se aplică pe acestia o pastaă, un lac sau gel, direct pe dinți sau in gutiere pentru 2-5 minute (in funcție de materialul folosit). Fluorizarea se poate face începând cu eruptia primului dinte, o dată la 3 sau 6 luni, in funcție de riscul la carie.

– o a doua metoda importanta de preventie primara a cariei este sigilarea. Dintii din spate (molarii/maselele) au santuri subtiri si anfractuoase care nu pot fi întotdeauna curățate corespunzător. Astfel în aceste zone sunt retenționate alimente. Pentru a proteja dintele de apariția cariilor pe suprafețele masticatorii se pot folosi niște materiale dentare care să intre în profunzimea santului curățat, reducând astfel anfractuozitatea morfologiei dintelui. Este de precizat ca aceste materiale dentare contin fluor și eliberează treptat fluor in suprafata dintelui cu scopul de a-l remineraliza. Astfel sigilarea are dublu rol, de a opri demineralizarea creată de alimentele retentionate in morfologia negativă a dintelui si de a remineraliza suprafața dentară pe care se afla. Sigilarea se poate efectua dupa eruptia completa a dintilor posteriori, cat timp acestia sunt tineri si mai carioreceptivi, adica la 2 ½ – 3 ani. Este important de retinut ca sigilarea nu inlocuieste igienizarea de acasa si ca nu protejeaza dintii de aparitia cariei pe suprafetele interdentare (dintre dinti), ci doar pe cele masticatorii (pe care musca). La fiecare control se verifica integritatea sigilarilor pentru ca, in functie de muscatura si alimentatia pacientului, materialul de sigilare se poate fractura sau uza.

5. Erupția dinților temporari, simptome si ameliorare a acestora:

Dinții temporari erup între 6-33 luni. În timpul erupției pacientul poate simți sensibilitate la nivelul gingiei, irascibilitate, mâncărime la nivelul pielii, deranj gastro-intestinal, nevoia de a mesteca. Este posibil să aibă hipersalivatie (secretie crescută de salivă), somn agitat sau stări febrile. Pentru simptomele usoare, distragerea atenției prin jocuri, cântecele sau desene funcționează. Jucăriile gingivale reci, masajul cu comprese reci sau cu geluri gingivale ajută la scăderea inflamației gingiei. La indicațiile medicului pediatru sau pedodont, pacientului i se pot administra antiinflamatoare și/sau antitermice.

Sper ca toate aceste informații să îți fie de folos și sa găsești răspuns la cât mai multe întrebări referitoare la igiena dentară a micuțului tău!